Haikuul zilei -- haiku clasic - 15 aprilie 2018

Fulger în noapte –

încă o coajă de ou

plesneşte în cuib

(Șerban Codrin)


Ai putea crede că această descărcare grandioasă de energie este menită doar să pună în lumină apariția unei vieți umile. Un înțeles mai empatic te poate face însă  să resimți că cele două evenimente sînt la fel de uimitoare și neașteptate. Și de luminoase.

Haikuul zile -- 14 aprilie 2018

emoție de toamnă -

două mîini bătrîne desfac

o prună coaptă

(Claudia-Ramona Codău)

Primul vers vorbește despre emoție, dar nu despre una oarecare pentru că reia titlul unei poezii a lui Nichita Stănescu. E adevărat, la el e vorba de o poezie de dragoste, dar pentru dispariția iubitei poetul găsește o soluție foarte apropiată de cea a haiku-ului, abandonează cuvintele și preferă tăcerea tandră a lucrurilor:

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,

iau cuvintele şi le-nec în mare.

Şuier luna şi o răsar şi o prefac

într-o dragoste mare.

În plus, emoția de toamnă din haiku are un dublu înțeles – anotimpul este și al anului, și al bătrînei. Și pruna e emoționată.

Haikuul zilei -- 13 aprilie 2018

moară-n ruină -

doar greierii măcinând

lumina lunii

(Cezar-Florin Ciobîcă)

         Haiku-ul este și un joc al imaginației stîrnit de senzorialul incitat. Scîrțîitul rămîne. Numai materia primă și morarul sînt alții.

Haikul zilei -- 12 aprilie 2018

secetă mare –

calul așteaptă să bea

stăpânul întâi

(Ion Cuzuioc)

Respectul este firesc din moment ce calul nu poate scoate singur apa din fîntînă. Dar o ușoară tușă alegorică nu strică.

Haikuul zilei -- 11 aprilie 2018

urme de vrăbii

în pulberea drumului –

cuneiforme

(Rodica P. Calotă)

Lumea e plină de semne. De ce n-ar fi urmele vrăbiilor un remake, la fel de misterios, al scrierii antice?

Haikuul zilei -- 10 aprilie 2018

glia pârloagă -

grâul pus la înmuiat 

pentru colivă 

(Doina Bogdan Wurm) 

Aluzie discretă la decesul agriculturii locale și la ritualul ironic de cuviință săvîrșit cu ce-a mai rămas din ultima recoltă.

Haikuul zilei -- 9 aprilie 2018

ușa crăpată -
mugurii zarzărului
stau să plesnească

(Ioana Bud)

Și de ce n-ar face-o dacă și în lumea celor care nu cuvîntă există relații ciudate și pilduitoare pe care cititorul trebuie doar să le observe: ușa crăpată este o invitație făcută mugurilor - îndrăzniți, e vremea!