Haikuul zilei -- haiku clasic - 14 octombrie 2018

În aşteptare –

o sămânţă pe foaia

calendarului

(Șerban Codrin)

Haikuul zilei -- 13 octombrie 2018

frunzărind jurnalul

cu file-ngălbenite

prima brumă

(Violeta Urdă)

Haikuul zilei -- 12 octombrie 2018

vară ploioasă -

doar pânza paingului

pe sârma de rufe

(Cecilia Birca)

O vară ploioasă face inutilă sîrma de rufe. De-abia întinse, rufele trebuie strînse pentru că se pornește o nouă rafală. Și gospodina va găsi un loc în interior pentru ca totuși ele să se poată usca.

Eliberată însă de pînzeturi, sîrma de rufe este revendicată repede de păianjen. Dacă gospodina nu-l mai deranjează, el își întinde degrabă pînza care poate sta și în ploaie. Și se zvîntă mult mai repede.

Haikuul zilei -- 11 octombrie 2018

chemat la arme -

lumânarea bunicii

nu se mai stinge

(Elena Predușel)

Prima parte – chemat la arme – evocă mobilizarea pentru o situație de război.

A doua particularizează prin reacția bunicii. Ea a mai apucat astfel de vremuri și grija ei, mai curînd neputincioasă, își pune speranța în Cel de Sus. Lumînarea va veghea ca o rugă necontenită asupra nepotului aflat departe și în pericol.

În fapt, există două contexte, cîte unul pentru fiecare parte, care se intersectează. Intersecția este însă un nou context în expansiune care mărturisește emoția.

Haikuul zilei -- 10 octomrie 2018

zăgazuri rupte -

scrisoarea de dragoste

trimisă în zori

(Lavinia Georgescu Scripcaru)

„Zăgazuri rupte”, dincolo de sensul propriu al unui accident periculos, poate vira ușor spre acela figurat de depășire a opreliștilor și piedicilor afective. Spre descătușarea neașteptată a sentimentelor. Se pare că lucrurile s-au petrecut peste noapte și scrisoarea este viitura care se revarsă torențial în cutia poștală.

Haiku-ul zilei -- 9 octombrie 2018

apus de soare - 

la centrul de transfuzii 

doar câțiva țânțari

(Florin C. Florian)

Apusul din prima parte a poemului poate fi doar evocarea unui moment pitoresc, plin de culoarea nostalgiei. Prilej de contemplare și reverie.

La contactul cu partea a doua, derapează însă spre scăpătarea sistemului de transfuzii rămas fără donatori și devine o aluzie mai degrabă sumbră. În locul donatorilor, s-au strîns țînțarii. Nu pentru a dona ci pentru a suge sînge proaspăt. Apusul devine de-a dreptul sîngeros. Ironia, și ea, capătă nuanțe tragic-caustice.

Haikuul zilei -- 8 ocotombrei 2018

bujorii păliți -

parfumul tău încă

în dulapul gol

(Cristina Angelescu)

Cititorul este nevoit să descopere și să urmărească doar o vagă intersectare și o opoziție a două elemente aproape divergente.  

E vorba de două entități extrem de diferite, ambele dispărute. Florile ofilite, partenerul plecat, pierit, poate prăpădit. Părerile de rău sînt însă sporite în cazul celui de al doilea, care, deși a lăsat dulapul gol, l-a impregnat cu o prezență mai subtilă și mai durabilă – parfumul. Și acum se petrece o revenire neașteptată la bujori – obrajii partenerului rămas (singur) pălesc brusc de emoție.